Imi place sa folosesc otet de mere la salate, insa cel cumparat din magazin mi se pare cumva ca nu-i ok. Am cautat sa cumpar varianta “cu mama” adica in care sa existe ciuperca care a fermentat otetul, insa desi pe etichete scria ca e “cu mama” in otet nu era nimic.
Am gasit o reteta care mi s-a parut atat de simpla incat am zis ca e musai sa o incerc.
Se aduna intr-un borcan, de preferat tinut la frigider, coji de mere curate – netratate si eventual cotoare, eu am adunat doar coji, pana se umple borcanul.
Se adauga apa cat sa acopere cojile. Ca sa se grabeasca procesul, care oricum dureaza vreo 6 saptamani, se poate adauga zahar, cam 4 linguri la fiecare litru de apa folosit (puneti apa in borcan cat sa acopere cojile apoi o scurgeti si o cantariti si adaugati zaharul necesar) Eu am pus zahar. Cred ca merge si cu miere, o sa incerc 🙂
Se pune adasar apa cu zaharul inapoi peste coji, si se pune peste ele o greutate, eu am pus un paharel de sticla, cat sa tina cojile sub nivelul apei.
Se acopera cu un prosop si se tine la temepratura camerei, de preferat la intuneric.
Dupa cateva zile incepe sa fermenteze
Dupa o saptamana fermenteaza de-a binelea 🙂
Acum e momentul sa strecurati lichidul de pe coji intr-un borcan curat si il puneti inapoi la intuneric pentru 6 saptamani.
Dupa cateva zile o sa apara “mama” – o pelicula subtire la suprafata lichidului
Aceasta se amesteca in lichid pentru a determina aparitia alteia mai puternice
Dupa 6 saptamani otetul ar trebui sa fie gata – miros specific si o “mama” frumoasa la suprafata.
Acum se poate inchide ermetic borcanul sau muta lichidul intr-o sticla cu dop
Tinul la racoare si intuneric nu are termen de valabilitate 🙂
La urmatoarea tura putem scoate “mama” si sa o adaugam dupa prima faza, cand strecuram lichidul de pe coji, astfel otetul va fi gata mai repede.
Va spun clar ca nu se compara cu niciun otet din comert, iti vine sa-l bei gol 🙂 ca sa nu mai vorbim cat e de gustos pe salate.
“mama” seamana cu ciuperca de kombucha, pentru cunoscatori 🙂
