Omleta din ou se strut

Cum imi place mereu sa experimentez, acum mi-a traznit prin cap sa vad ce gust are oul de strut. Din fericire avem crescatorie de struti fix la noi in oras, asa ca mi-am cumparat doua oua.

Un ou de strut cantareste cam cat 15 oua de gaina

Azi mi-am propus sa il fac pe cel mai mic – 1.018 kg – omleta 🙂 insa de dragul unei prietene am vrut sa pastrez coaja intacta pentru a i-l putea oferi sa-l decoreze. Asa ca m-am pus pe treaba.

In primul rand am cautat partea cu bula de aer ca sa nu umplu oul cu spartura de coaja sau sa risc sa-l vars pe jos.

Apoi folosind un burghiu pentru ceramica am facut usor o gaura mica pana am ajuns la pielita, pe urma usurel cu un ciocan si burghiul pe post de dalta am mers roata si am largit gaura.

Am scuturat de praf gaura, am rupt pielita si am turnat oul intr-un vas, iese destul de usor, scuturat cate putin pana curge tot continutul.

Am obtinut usor peste 800 ml de ou.

Am facut o omleta suficienta pentru 4 pesoane.

Am spalat coaja sub jet de apa si am obtinut o coaja de ou perfecta pentru decorat.

Desi am incercat multe soiuri de oua pana acum, as zice ca oul de stut se aseamana cel mai mult la gust si textura cu cel de gaina.

Inca mai visez la gradina aia de cateva hectare si poate candva ma voi apuca de crescut si struti 😀

Gaste Sebastopol

Inca un vis devenit realitate 🙂 Dupa indelungi cautari pe net in lung si-n lat am reusit in sfarsit sa am si eu gaste Sebastopol.

Sunt minunate, te indragostesti pe loc de ele. Ea e una din mamele puiutilor mei.

De Pasti mi-au iesit puisorii

Iar acum au putin peste doua luni si deja incep sa se increteasca 🙂

Mai trebuie doar sa aflu care-i fata si care baiat 🙂 ceea ce se va intampla curand pentru ca le voi face un test ADN. Da exista si asa ceva 😀

Rate Cayuga

Nu puteam sa inchei anul asta fara a-mi duce la bun sfarsit inca o dambla. Daca anul trecut stateam de paza in fata incubatorului in noaptea de anul nou sa astept sa imi iasa din ou pui de gaini Marans, anul asta mi s-a pus pata pe rate Cayuga. Cum oua de incubat n-am gasit m-am multumit si cu doua perechi de rate adulte pentru care am batut intr-o zi un drum de 700 km (dus-intors).

Specie de rate de origine americana, predominant negre cu reflexe verzui, care sunt puse in valoare cel mai bine in lumina soarelui (din pacate la noi acum e o vreme de nu iti vine sa iesi din casa).

Dar lucrul cel mai interesant la aceste rate este ca la inceputul sezonului de ouat ele fac oua negre, care devin incet gri si apoi albe sau usor verzui.

Abia astept primavara sa ma pot lauda cu minunatiile lor de oua. Pana atunci stau si le admir si astept o zi cu soare pentru o sedinta foto 🙂

Iute foc :)

Pentru ca noptile au devenit din ce in ce mai reci si deja gradele cu minus si-au facut simtita serios prezenta am hotarat ca e cazul sa imi adun ardeii iuti din minisera.

650 grame de iuteala. Ramane de vazut cum o sa-i pastrez: insirati la uscat, pusi la murat, dar cat mai mult posibil as vrea sa ii am proaspeti 🙂

As putea manca ardei iuti cu orice, iar ultima gaselnita au fost pastele cu ardei iute, pentru ca mi-am cumparat masina automata de paste si nu atrebuit sa framant aluatul cu mana 😀

Dulceata de macese

Cand omul nu are treaba isi face 🙂

Am vrut sa incerc un alt mod de a face dulceata de macese. Asa ca am cautat pe net cum se mai poate prepara aceasta dulceata si am gasit metoda “chinez batran”, adica se ia fiecare boaba si se taie capetele, apoi se scot samburii cu varful unui cutit 🙂

Se clatesc apoi bine sa dispara orice urma de perisori si apoi se pune zahar si se lasa asa o vreme, eu le-am lasat de seara pana dimineata.

Se pun la fiert cu putina apa, cat sa le acopere si in momentul cand au inceput sa se inmoaie se paseaza cu blenderul. Nu trebuie fierte foarte mult pentru ca isi modifica culoarea. Trisam si adaugam jumatate de cantitate recomandata de zahar gelifiant la cantitatea de “pasta”, mai fierbem 5 minute si gata.

Nu se compara cu nicio dulceata de macese pe care am mancat-o pana acum, e fructata, are o culoare vie si nu e exagerat de dulce.

Merita tot efortul curatatului bob cu bob.

Si daca tot m-am ales cu o gramada de samburi de macese ma gandeam ca as putea face ceva si cu ei.

Dupa cum ma stiti deja, gainile mele servesc tot felul de tratamente preventive pe baza de plante, printre care si ceaiuri din diverse fructe si ierburi sau amestecuri de plante si fructe uscate adaugate la hrana lor zilnica. Asa ca m-am apucat de studiat problema samburilor de macese si am aflat ca adaugati in dieta gainilor ajuta: sunt bogati in calciu (2724 mg / kg) ceea ce face ca ouale sa fie mai tari in coaja, sunt bogati in carotenoizi ceea ce face ca galbenusul oualor sa fie mai intens colorat, asa ca despre samburii de macese doar de bine.

Mai am in lucru inca o tura de macese pentru dulceata asa ca am stoc generos de samburi 🙂

Previous Older Entries