GreenZoneLife

Intotdeauna m-au fascinat acesti mici copacei care se lupta sa supravietuiasca, sa infloreasca si chiar sa fructifice in conditii foarte grele. Maiestria celor care reusesc sa ii faca sa arate atat de bine este de admirat. Ma batea si pe mine gandul la un moment dat sa ma apuc de acest fascinant hobby, insa gandul esecului m-a facut sa renunt inca inainte de a incepe si sa ma multumesc sa admir operele celor priceputi in aceasta arta.

Asa ca am profitat de ocazia de a vizita expozitia de Bonsai de la Gradina Botanica din Cluj si daca pozele v-au facut curiosi, puteti merge si voi daca sunteti prin zona pana pe 10 august.

N-am mai prea scris aici de o vreme, si cand o fac e destul de rar. M-am luat cu treaba, pe afara in general: gradina, pasari, constructii …

Nu ma plang, chiar imi place, insa scrisul pe blog a devenit din ce in ce mai rar si simt ca pierd cumva contactul cu restul.

Am aruncat o privire prin lista de bloguri pe care le urmaresc. Multe, prea multe sunt lasate in paragina, multi nu au mai scris de ani buni. O fi de vina faptul ca e mult mai usor sa postezi ceva scurt pe FB sau Instagram sau pur si simplu au renuntat definitiv? E adevarat, si mie mi-e mult mai usor si la indemana sa postez acolo o poza si cateva cuvinte, dar parca simt uneori ca nu e de ajuns.

Cand scriu aici parca as scrie intr-un jurnal 🙂

Anul asta gradina a fost pe plan secund: ceva mazare si spanac in primavara, am semanat de vreo trei ori porumb, fasole, dovleci si dovlecei si nu a iesit nimic. Am cateva fire de ardei iute pe pervazul ferestrei din bucatarie, e singura planta la care nu pot renunta, e musai sa am cateva fire in fiecare an. In rest n-am mai pus nimic.

Anul asta a fost despre pasari: multe rate, cateva gaste si ceva gaini.

Acum lucrez la un proiect mare, vreau sa fac o constructie care sa le gazduiasca pe toate. Momentan fiecare specie e in cate o voliera separata si de doua ierni ma lupt cu zapada care se aduna intre ele. Cand va fi gata promit sa fac poze.

La anul vreau gradina mai productiva. Musai rosii, mi-e dor de gustul adevarat de rosie – anul asta am primit cateva rosii de gradina dar parca tot nu au fost chiar cum le stiu eu, castraveti si muuulti dovlecei (astia pentru rate) si apoi mai vedem ce mai inghesuim. Mai trebuie sa fac ordine in stratul de capsuni – anul asta i-am neglijat total insa saracii tot m-au rasplatit cu fructe, chiar si acum mai gasesc cativa asa de pofta.

Mai vreau sa infiintez cateva staturi inaltate pe care le voi umple cu compost pentru ca din ala am din belsug 🙂 pasarile mele produc la greu. Unul va fi musai cu fragute ca si pe alea trebuie sa le adun ca s-au imprastiat prin iarba si mi-e teama sa nu le pierd.

Am multe planuri, cu timpul stau mai prost 🙂 in rest toate bune, ceea ce va doresc si voua!

Daca sunteti la fel de pasionati de gaini ca mine puteti sa descarcati Chicken Keeping Journal din dreapta paginii sau de aici si sa il listati apoi sa il completati.

E distractiv 🙂

Cand ramai in casa si se termina crantanelele pentru iepure … pui mana si rascolesti netul, apoi faci inventar la ingrediente posibile si te pui pe treaba 🙂

Fulgi de ovaz, morcovi, malai si lamaita uscata plus doua linguri de apa sa se lege totul mai bine.

Se mixeaza pana se face totul o pasta groasa.

Se fac bilute, iar ca sa fie mai usor de modelat le-am dat prin faina de porumb, nu malai, faina.

Le-am dat la cuptor la foc mic de tot cu usa intredeschisa pentru cateva ore pana s-au intarit.

Cred ca ar fi mers bine si in deshidrator dar mi-a fost lene sa-l mai scot si pe ala de la pastrare.

Se pastreaza intr-un recipient inchis eremetic sa nu patrunda umezeala.

Si musai scrieti pe borcan, ca altfel, la cat de bine miros s-ar putea sa atenteze si alti membrii ai familiei la ele 🙂

Cred ca lamaita se poate inlocui cu orice plante uscate aveti in exces 🙂