GreenZoneLife

Daca tot nu am gradina, cu iaz sau piscina, am acvariu :). E o pasiune veche, de cand eram copil. Pe atunci ma chinuiam cu el, acum e o placere. Ce nu stiam atunci e ca acvariul trebuie sa fie cat mai mare posibil ca sa fie cat mai usor de intretinut. Astfel se formeaza un mini ecosistem si totul se desfasoara fara probleme. Plantele oxigeneaza apa, pestii si melcii mananca algele, pestii se inmultesc in voie iar cei care mor sunt mancati de melci. In afara faptului ca aprind lumina dimineata si le dau sa manance iar noaptea o sting din nou, nu fac decat sa mai adaug apa din cand in cand pentru ca se mai evapora. In rest ma bucur de priveliste si de spectacolul oferit de micile vietuitoare.

Dau cu drag seminte de ardei iuti, pe masura ce-i mancam :). Sunt iuti foc dar buni rau pentru cine se incumeta. Cei mai slabi de inima sa se abtina de la consum dar pot fi plantati si doar ca ornament.

Frig, foarte frig. Brusc, dupa atatea zile frumoase ne-am trezit cu zero grade. Prima noapte cu temperatura de inghet. A fost si ceva bruma.

Se vedea insa azi dimineata diferenta intre cei ce au termometru afara si cei care nu au. Razele soarelui i-a pacalit rau de tot. Zgribuliti, cu o bluzita subtirica sau doar o gecuta scurta. Cei cu termometru erau imbracati bine, unii chiar cu manusi si cizme 🙂 Mai ca imi venea sa rad, dar imi era prea frig sa-mi scot nasul din guler.

Noroc ca am reusit aseara sa aduc in casa plantele mai sensibile ca si in balconul meu inchis temperatura a scazut sub 10 grade si cred ca nu le-ar fi placut. Poate la anu, daca nu ne mutam, o sa inchidem cu termopan. Asa o sa pot tine mai multe plante de interior in balcon pentru ca in casa se face umezeala prea mare iarna din cauza lor. Oricum a trebuit sa renunt la multe dintre ele din lipsa de spatiu.

Inca visez la o casa la care prima modificare va fi adaugarea unei gradini de iarna sau oranjerie cum ii mai spune prin unele parti. Pana atunci visez si ma multumesc cu balconul meu neincapator si mult prea friguros pentru plantutele mele dragi.

Am intrat si eu in sfarsit in posesia unor sapunuri de la Alexandra. De mult tot vroiam sa iau, iar acum s-a ivit ocazia. Pe langa faptul ca sunt aspectuoase, miros divin.

Nici nu am apucat sa desfac coletul ca tot felul de arome au invadat camera. Sunt asa de parfumate, placut parfumate. Eu am luat Cremosso-cu lapte de capra, Herbal-sapun pentru par cu ulei de ricin, Miere si ceara si am primit o surpriza, cred ca e  cu miere si fulgi de ovaz. Imi doream de mult sa incerc ceva pentru par. Nici un sampon din comert nu mai spala, imi simt parul naclait si murdar. Mi-am adus aminte de vremea cand facea mamarea mea sapun de casa si ma spalam pe cap doar cu el, fara sampoane si alte prostii. Am gasit astfel la Alexandra un sapun pantru par.

Nu am ajuns bine acasa de la posta ca l-am si incercat. Nu fac reclama, dar in sfarsit parul meu a scartait din nou dupa multa vreme, a scartait de curatenie. Sunt super incantata. Abia astept sa le incerc si pe celelalte. Multumesc Alexandra.

Ploua, incet, marunt si indesat. Ploaie de toamna. Mult asteptata ploaie. Insa a adus si frig. Asta inseamna ca toamna si-a intrat deplin in depturi. Vreme de facut dulceturi, pus muraturi si facut tot felul de bunatati pentru cand frigul iernii ne va face sa ne fie dor da vara si de aromele ei.

De obicei vremea asta ma indeamna la visare, asta cand nu-mi gasesc de lucru prin bucatarie, la gandul ca a mai trecut un an si tot nu am gasit acel locsor mult visat. Ma gandesc ca vine vremea plantarilor de toamna si eu inca nu am unde pune toti acei pomisori visati, acele tufe si flori, si multe altele pe care le tot adaug la o lista imaginara.

Ma refugiez in carti si reviste de gradinarit, imi fac planuri in continuare si imi imaginez cum va arata gradina mea. Ies in balcon si mai tund o plantuta, mai ud o floare, mai iau un fir de patrunjel sa-l pun in ciorba. Ma bucur de ceea ce primesc de la bunici, chiar daca uneori ma dispera ca nu le pot consuma proaspete, direct din copac sau de pe tufa, ci trebuie sa le tin in frigider peste saptamana.

Ploaia asta imi da idei, ma bucura si ma deprima, ma face sa ma zgribulesc, sa ma gandesc ca toamna e aici si n-am ce face.