GreenZoneLife

Planificarea gradinii e unul dintre cele mai importante lucruri. De obicei se face iarna pentru primavara viitoare, asta mai ales pentru ca iarna nu prea avem de lucru in gradina si astfel ne mai amagim putin dorul de gradinarit. Planificarile ne ajuta sa stim ce si unde vom planta, necesarul de plantute pentru fiecare cultura calculat in functie de suprafata alocata si distantele de plantare sau necesarul de seminte pentru plantele care vor fi semanate direct in gradina.

Daca nu l-ati facut in iarna, nici primavara devreme nu e tarziu, atata timp cat e facut inainte sa ne apucam de lucrul efectiv in gradina. Planificarea poate fi facuta atat pentru gradina de legume cat si pentru cea decorativa si cel mai important este sa fie facuta in cazul infiintarii unei gradini noi.

Daca folositi metoda rotirii culturilor in gradina de legume e bine sa pastrati planurile din anii anteriori pentru a sti cu exactitate ce cultura va urma pe un anume spatiu. Tineti mereu la indemana planul, eventual pastrati si o copie undeva ca sa nu ramaneti fara el in cazul deteriorarii celui pe care il purtati mereu prin gradina. Gradinaritul va fi astfel mai ordonat si culturile mai usor de urmarit.

Pentru gradina ornamentala planificarea este esentiala pentru a putea aranja plantele in strat in functie de inaltimi, culori sau texturi fara a face prea multe greseli la locul de plantare si a fi nevoiti sa le mutam dupa ce le-am plantat deja. Spor la treaba si ganditi planul de doua ori inainte sa va apucati de sapat.

Allium tuberosum – desi scria pe plic ca rasare greu, 6 zile nu mi se pare o perioada atat de lunga, credeam ca am de asteptat o vesnicie pana sa rasara dar se pare ca s-a grabit sa-mi arate ca ii plac conditiile oferite si a rasarit intr-un timp scurt zic eu.

Cred ca pana la urma o sa-i dau o sansa, la fel ca si fratelui sau Allium schoenoprasum pe care il indragesc de la prima utilizare. Imi place in special in omlete, cu branza dulce cu smantana, amestecat in unt pentru a face unt aromat si prin salate cand se termina ceapa verde. Acesta avand gust de usturoi cred ca o sa-l folosesc cam la fel, asa ca sa nu-l jumulesc de tot pe cel cu gust de ceapa. Oricum aveam de gand sa inmultesc si ceapa de tuns, dar la ce friguri au venit o sa-l mai las putin, desi a inceput deja sa dea semne de viata serioase.

Rosiutele mele au inceput sa rasara dupa nici patru zile de cand le-am semanat. De dimineata scosesera deja capul la lumina, parca asteptau sa ridic jaluzelele sa le scalde soarele. Dragele de ele, le bate soarele toata ziua ca sunt pe pervaz spre sud. Le prieste. Astept sa rasara toate sau macar majoritatea ca apoi sa scot capacul la minisera sa nu fie prea multa umezeala la ele si sa le atace ciupercile. Asa cu capacul pus se face foarte cald in minisera si transpira foarte tare peste zi.

Deja ma si gandesc la bunatatea de sos de rosii si bulion pe care o sa le fac la toamna din dragele mele rosii. Mai am pe lista si niste sos picant, sos dulce si aromat si ketchup, doar ca pentru astea mai imi trebuie si ardei si gogosari. Poate ma incumet sa pun si din astea ceva rasaduri, daca nu ramane sa le cumpere soacra mea din piata. Nu prea am rabdare cu ardeii, rasar destul de greu. Doar pentru cei iuti imi fac un pic de rabdare sa-i astept ca aia chiar imi sunt dragi. Am o adevarata colectie de seminte de ardei iuti de tot felul de forme ciudate care mai de care mai iuti. Oh, si sa nu uit ce era mai important, rosiile uscate, o adevarata minune.