De ceva vreme tot vreau sa-mi fac timp sa pun bulbii de zambile si muscarii. N-am reusit. Am facut ce am facut si tot de altele m-am apucat. Azi insa cand am iesit in balcon sa aduc niste rosii sa mancam, ma aplec sa le iau dintr-o galetuta ce era pusa putin ascunsa sub frunzele deja prea mari ale aucubei, vad cutiuta cu bulbii ce i-am scos in vara. Erau incoltiti saracii. N-au mai asteptat pamantul si s-au apucat sa incolteasca acolo, la umbra aucubei.
Mi-am facut brusc timp si am luat repede putinul pamant ce-l mai aveam ramas, l-am pus intr-un castron si m-am apucat sa-mi plantez bulbisorii. Doamne da multi mai erau, nu stiu cum oi fi avut rabdare azi vara de i-am ales pe toti, unii mici cat bobul de grau, de abia ii tineam intre degete, insa tot incoltiti.
Pe cei mai marisori i-am aranjat cat de cat, insa cei minusculi i-am aruncat pur si simplu printre ceilalti, ce-o fi o fi.
La cat de ingesuiti sunt nu cred ca se vor mai inmulti la anul dar macar sper ca vor supravietui. I-am acoperit cu pamant, i-am udat bine si i-am scos inapoi pe balcon. In asteptarea primaverii si a frumoaselor lor flori albastre 🙂