January | 2020 | Greenzonelife

El e Beti 🙂

Desi avem doua acvarii mari, copilu’ si-a dorit un peste betta. Mereu se uita la ei in borcanasele insirate pe rafturi la petshop.

Ei bine, aceste frumuseti nu prea se inteleg cu alti pesti, ba nu pot fi pusi cu pesti mai mici sau cu inotatoare lungi ca ii ciupeste, ba nu poate fi pus cu pesti mai mari ca atunci el e cel ciupit, nu sta cu alt betta ca se bat pana se omoara (de unde si celalat nume al sau de “peste combatant”), in fine, e mai lunga lista de nu decat de da, asa ca bietul peste ajunge sa stea singur intr-un borcan de jumatate de litru de apa in magazine gen petshop pe motiv ca oricum poate respira si la suprafata apei avand un sistem respirator mai special.

Ceea ce nu spune nimeni, adica angajatii din petshop-uri, e ca bietul peste trebuie tratat ca orice alt peste de acvariu – un acvariu destul de mare sa poata inota in voie si care sa fie decorat cu vegetatie si dotat cu incalzitor (are nevoie de 24-26 grade) si filtru (chiar daca poate respira si la suprafata apei).

Asa ca am pregatit un acvariu special pentru el 🙂 Nu va dau acum lectii de cum se amenajeaza un acvariu, va arat doar ce am facut noi pentru Beti 🙂

Un acvariu de 10 L – special pentru betta, plantat si decorat, iar pentru a-i pune in evidenta frumusetea (el se infoaie cand vede alt betta in semn de atac) am montat pe partea din spate a acvariului folie neagra (era in pachet cu acvariul) in care se reflecta imaginea lui crezand ca e alt peste 🙂 asa ca atunci cand are chef merge si se uita in oglinda.

Acum avem un betta fericit care ne priveste de pe birou cand ne facem temele 🙂

Tinut in astfel de conditii un betta poatre trai chiar si 7 ani.

E un peste usor de intretinut, dar sub nicio forma intr-un borcan!

Otet de mere

Imi place sa folosesc otet de mere la salate, insa cel cumparat din magazin mi se pare cumva ca nu-i ok. Am cautat sa cumpar varianta “cu mama” adica in care sa existe ciuperca care a fermentat otetul, insa desi pe etichete scria ca e “cu mama” in otet nu era nimic.

Am gasit o reteta care mi s-a parut atat de simpla incat am zis ca e musai sa o incerc.

Se aduna intr-un borcan, de preferat tinut la frigider, coji de mere curate – netratate si eventual cotoare, eu am adunat doar coji, pana se umple borcanul.

Se adauga apa cat sa acopere cojile. Ca sa se grabeasca procesul, care oricum dureaza vreo 6 saptamani, se poate adauga zahar, cam 4 linguri la fiecare litru de apa folosit (puneti apa in borcan cat sa acopere cojile apoi o scurgeti si o cantariti si adaugati zaharul necesar) Eu am pus zahar. Cred ca merge si cu miere, o sa incerc 🙂

Se pune adasar apa cu zaharul inapoi peste coji, si se pune peste ele o greutate, eu am pus un paharel de sticla, cat sa tina cojile sub nivelul apei.

Se acopera cu un prosop si se tine la temepratura camerei, de preferat la intuneric.