Acvariu pentru Betta

El e Beti πŸ™‚

Desi avem doua acvarii mari, copilu’ si-a dorit un peste betta. Mereu se uita la ei in borcanasele insirate pe rafturi la petshop.

Ei bine, aceste frumuseti nu prea se inteleg cu alti pesti, ba nu pot fi pusi cu pesti mai mici sau cu inotatoare lungi ca ii ciupeste, ba nu poate fi pus cu pesti mai mari ca atunci el e cel ciupit, nu sta cu alt betta ca se bat pana se omoara (de unde si celalat nume al sau de “peste combatant”), in fine, e mai lunga lista de nu decat de da, asa ca bietul peste ajunge sa stea singur intr-un borcan de jumatate de litru de apa in magazine gen petshop pe motiv ca oricum poate respira si la suprafata apei avand un sistem respirator mai special.

Ceea ce nu spune nimeni, adica angajatii din petshop-uri, e ca bietul peste trebuie tratat ca orice alt peste de acvariu – un acvariu destul de mare sa poata inota in voie si care sa fie decorat cu vegetatie si dotat cu incalzitor (are nevoie de 24-26 grade) si filtru (chiar daca poate respira si la suprafata apei).

Asa ca am pregatit un acvariu special pentru el πŸ™‚ Nu va dau acum lectii de cum se amenajeaza un acvariu, va arat doar ce am facut noi pentru Beti πŸ™‚

Un acvariu de 10 L – special pentru betta, plantat si decorat, iar pentru a-i pune in evidenta frumusetea (el se infoaie cand vede alt betta in semn de atac) am montat pe partea din spate a acvariului folie neagra (era in pachet cu acvariul) in care se reflecta imaginea lui crezand ca e alt peste πŸ™‚ asa ca atunci cand are chef merge si se uita in oglinda.

Acum avem un betta fericit care ne priveste de pe birou cand ne facem temele πŸ™‚

Tinut in astfel de conditii un betta poatre trai chiar si 7 ani.

E un peste usor de intretinut, dar sub nicio forma intr-un borcan!

Otet de mere

Imi place sa folosesc otet de mere la salate, insa cel cumparat din magazin mi se pare cumva ca nu-i ok. Am cautat sa cumpar varianta “cu mama” adica in care sa existe ciuperca care a fermentat otetul, insa desi pe etichete scria ca e “cu mama” in otet nu era nimic.

Am gasit o reteta care mi s-a parut atat de simpla incat am zis ca e musai sa o incerc.

Se aduna intr-un borcan, de preferat tinut la frigider, coji de mere curate – netratate si eventual cotoare, eu am adunat doar coji, pana se umple borcanul.

Se adauga apa cat sa acopere cojile. Ca sa se grabeasca procesul, care oricum dureaza vreo 6 saptamani, se poate adauga zahar, cam 4 linguri la fiecare litru de apa folosit (puneti apa in borcan cat sa acopere cojile apoi o scurgeti si o cantariti si adaugati zaharul necesar) Eu am pus zahar. Cred ca merge si cu miere, o sa incerc πŸ™‚

Se pune adasar apa cu zaharul inapoi peste coji, si se pune peste ele o greutate, eu am pus un paharel de sticla, cat sa tina cojile sub nivelul apei.

Se acopera cu un prosop si se tine la temepratura camerei, de preferat la intuneric.

Dupa cateva zile incepe sa fermenteze

Dupa o saptamana fermenteaza de-a binelea πŸ™‚

Acum e momentul sa strecurati lichidul de pe coji intr-un borcan curat si il puneti inapoi la intuneric pentru 6 saptamani.

Dupa cateva zile o sa apara “mama” – o pelicula subtire la suprafata lichidului

Aceasta se amesteca in lichid pentru a determina aparitia alteia mai puternice

Dupa 6 saptamani otetul ar trebui sa fie gata – miros specific si o “mama” frumoasa la suprafata.

Acum se poate inchide ermetic borcanul sau muta lichidul intr-o sticla cu dop

Tinul la racoare si intuneric nu are termen de valabilitate πŸ™‚

La urmatoarea tura putem scoate “mama” si sa o adaugam dupa prima faza, cand strecuram lichidul de pe coji, astfel otetul va fi gata mai repede.

Va spun clar ca nu se compara cu niciun otet din comert, iti vine sa-l bei gol πŸ™‚ ca sa nu mai vorbim cat e de gustos pe salate.

“mama” seamana cu ciuperca de kombucha, pentru cunoscatori πŸ™‚