GreenZoneLife

Mai stiti rosiile mele buclucase care au supravietuit mai bine de trei luni pe masa din bucatarie fara sa se strice? Ei bine, una dintre ele inca traieste, in aceeasi stare nemodificata.

E la fel de moale, fara a fi uscata deloc, doar putin stafidita.

Si curiozitatea mea si-a spus cuvantul, nu m-am mai putut rabda si am desfacut-o sa vad cum arata in interior. Surpriza. Miez moale si zemos.

Cred ca ar mai fi supravietuit in starea asta mult si bine, pana acum a trait aproximativ 9 luni.

Concluzie: chiar si o rosie netratata cu nimic, tinuta la temperatura camerei, poate supravietui mult si bine. Si atunci ma intreb, de ce trebuie tratate cu tot felul de chimicale?

Peste tot se spune cat de buna e zeama de urzici pentru plantele din gradina. Dar cu ce difera urzicile de spanac? N-as putea sa va spun, insa cand opaream alaltaieri spanacul cules din balcon, in mintea mea a incoltit o idee. Daca zeama de urzici e buna pentru plante, de ce n-ar fi buna si cea de spanac? Daca noi le consumam in mod asemanator, plantele noastre nu ar trebui sa vada zeama lor tot cam la fel?

Oricum, rau nu are ce sa le faca, asa ca am lasat zeama la racit, de fapt am lasat-o chiar pana aseara, cand am folosit-o la udat ardeii iuti. Eu sper ca o sa le placa 🙂 o doza de fertilizant natural nu strica niciodata. Voi ce parere aveti?

Sau mai bine zis viitori roscovi. Aseara am semanat senintele de roscove, dupa ce au stat o vesnicie la inmuiat. Unele s-au umflat binisor, altele prea putin. Eu le-am dat o sansa tuturor.

Acum o sa stau cuminte si rabdatoare pana vor rasari.

Stiu ca ati ras de mine cand ma jucam cu pensula pe florile de leurda facand pe albinuta 🙂

Apoi m-ati felicitat cand au aparut capsulele cu seminte.

Acum a venit momentul sa culegem roadele muncii.

N-or fi ele multe, dar pentru o prima incercare eu zic ca tot e ceva. Si apoi am alergat repede sa le pun in pamant. Ma gandesc ca fiind din familia cepei, si semintele de leurda se seamana cat mai proaspete posibil. Iar mai proaspete de atat nu se poate 🙂

Dupa cum v-am spus, m-a traznit o noua idee, sarurile aromate. Si dupa ce am dat o caruta de bani pe cateva grame de sare aromata cu diverse, am hotarat sa-mi fac singura saruri aromate. Ultima creatie e sarea cu vin rosu. Aveam o sticla cu vin rosu de casa, asa ca am inceput “mirositorul” proces. Am pus vinul intr-o oala si l-am lasat la fiert pana s-a evaporat de tot si a ramas o lingura buna de sirop gros de vin. In tot acest timp casa mirosea a vin fiert de-ti muta nasul.

Si apoi am luat repede oala de pe foc, sa nu dispara vinul de tot, si am turnat siropul gros peste 250 gr sare de mare grunjoasa. Am amestecat bine de tot si am intins sarea umeda intr-o tava cu hartie de copt.

Dupa ce s-a zvantat putin am zis sa o usuc mai repde si am pus-o in deshidrator.

Numa’ buna la friptura 🙂