Cateodata mi se face dor de copilarie, de serile reci de toamna in care stateam cu bunicii mei la povesti la “gura sobei” si mancam floricele de porumb facute din porumbul acela alb cu boabe mici cu coltisor sau boabe de porumb fierte in sirop de zahar.
Din fericire am gasit un pumn de boabe albe de floricele, sper sa le pot germina la primavara 🙂
Azi mi-am propus sa-mi fac o portie de boabe fierte, poate imi mai trece putin dorul.
Am pus cativa pumni de boabe de porumb uscat la inmuiat in apa pentru cateva ore, se poate lasa si peste noapte.
Am spalat bine boabele si le-am pus la fiert in multa apa, trebuie sa fiarba destul de mult timp, pana boabele “infloresc”, adica se umfla si plesnesc. Cam doua ore 🙂
Cand sunt aproape gata, se pune zaharul dupa gust si se mai fierb o vreme, pana scade toata zeama, ramanand un sirop gros.
Se servesc calde, cu miere, nuci, scortisoara, sau doar simple, in siropul format din zeama in care au fiert.
Dor de copilarie 🙂
Sep 26, 2016 @ 16:03:53
Nu știam că se pregătesc și așa, mersi!
Sep 26, 2016 @ 16:16:06
Ai aflat 🙂 nu stiu daca se mai prepara pe undeva in vremurile astea moderne.
Sep 26, 2016 @ 16:17:44
Probabil că pe la munte, pe undeva…
Sep 26, 2016 @ 16:18:56
Prin vreun sat uitat de lume 🙂
Oct 05, 2016 @ 18:28:48
uuuu….ce am uitat !
Oct 05, 2016 @ 19:59:58
hehe 🙂