Intalnirea cu gradina – uneori nu tocmai cand are ea nevoie de noi, poate pentru ca nu e destul de aproape, sau poate pentru ca nu putem decat la sfarsit de saptamana, sau din orice alt motiv – este pentru multi dintre noi un moment special. Si pentru ca intalnirea mea cu gradina e mereu un moment de bucurie, si pentru ca aveam chef de un concurs, am sa va provoc sa-mi povestiti cum va simtiti voi la intalnirea cu gradina voastra, fie ea zilnica, la sfarsit de saptamana sau oricand se intampla acest lucru.
Lasati un comentariu acestei postari in care sa-mi povestiti cum se desfasoara si ce simtiti voi la intalnirea cu gradina. Apoi prin tragere la sorti, veti primi un ceas frumos ca sa puteti ajunge mereu la timp la intalnirea cu gradina voastra. Sa vedem cine va fi gradinarul punctual 🙂
Abia astept experientele voastre. Aveti la dispozitie toata saptamana sa-mi povestiti, iar duminica seara vom extrage castigatorul.
Apr 27, 2015 @ 12:11:40
cand ma intalnesc io de doua ori pe zi cu gradina, de fiecare data ma-nervez: ba au inflorit prunii ticalosi peste noapte, ba mironosita de magnolie s-a deschis fix cand eram io la serviciu, ba lalelele m-au prins ca eram cu spatele si brusc au inflorit. in rest, cand vad gradina simt cum imi creste febra musculara si-n articulatii 🙂 mi-e draga, evident, imi tremura sufletul cand o vad, niciodata n-am suficient timp sa fac tot ce mi-as dori eu cu ea.
Apr 27, 2015 @ 14:36:15
Green, imi place provocarea ta, ramane doar sa pot eu exprima ce simt si cat de important este pentru mine sa merg in gradina sa o privesc asa ca ansamblu, sa-mi planific cu ce si unde voi acoperi parcelele goale, sa constat cat au crescut plantutele de la ultima udare si tot asa…
Da, dar nu pot face abstractie de pomi fiindca ma caracterizeaza privitul in sus: pomii cu florile lor adorabile cu zumzetul albinelor care daca ar disparea, ar disparea si specia umana in 50 de ani. Iti inchipui? Iar daca ar disparea specia umana, toate celelalte specii ar prolifera si ar fi mai fericite. Am simtit asta anu trecut cand parul bogat inflorit nu a fost vizitat de albine din motive de vreme rece si ploi si nu a fructificat desi avea enorm de multe flori. Ma intreb daca suntem specia superiara sau doar asa credem noi?
Iar gradina cu flori, doamneee, da-mi timp sa stau printre ele, ca-s atat de efemere….!
Gradina este singura activitate cu care mai pot sa ma indeletnicesc acum la pensie si cine mi-ar lua gradina, as dori sa ma impuste. Nu concep sa traiesc fara pomii mei, fara plantele mele, fara grija cu care insotesc rosiile de la semanat pana la si dupa cules. Asa ca, tu stii de fapt, gradina este tot ce am ca preocupare de sufet, in amintirea dragilor mei parinti, a bunicilor sotului meu si Dumnezeu mi-a dat multa satisfactie in acest sens. Doamne ajuta pe mai departe!
Apr 27, 2015 @ 14:45:35
Deci:
-la ora asta de aprilie, dupa ce-mi dezmortesc cu kiu cu vai degetele amortite, pe la 6,30-6,45 sant deja la aragaz si fierb stacanele de kofee [una mie, una lu’ mama] cu care ma voi indrepta spre… si dupe ce ajung in gradi’ ma prind ca n-am pornit pompa si ma-ntorc, spre scandalizarea cainilor lu’ frate-miu care se tot minuneaza-n limbaju’ lor cum pot fi asa tantalana. Intre timp se mai domoleste ferbintala cafelii si pana tarai furtunu’ pana-n fundu gradinii ,c-o mana, pot sa mi-o dau linistita pe deste fara sa ma opari… si incep “operatiunea Balta” pe alea, pe alea… fara mila… si-numar ciorile, fara de care nu ezista peisaj, ma salut c-o vecina de peste 4 gradini, care nici aia n-are somn,… si studiez problema fara de sfarsit a buruienilor pe care eu nu le vreau dar care ies fara rusine prin si peste tot si a melcilor tupeisti si ma tot uit ce trebuia sa rasara aici si n-a iesit, si ma tot gandesc la vorba aia de duh: cine-i harnic si munceste… ori ii prost ori nu gandeste,… ca si cine sta si leneveste are tot asa, da’ senzatia aia cand bate vantu’ si-ti ingheata capu si urechile si labutele pe furtunu cu apa rece… si pe nadragi esti fleasca si-n adidasi iti chiofane apa, si saputza aia mica cu 2 cornite ce m-asteapta sa sparg pamantu’ la usturoiu si ceapa care parca stau pe loc – bine toate astea acu’ de cand ii mai cald, ca la ce brume au fost si la ce anunta tvul ca va mai veni……
Da’ peisagiuuu… si soareleee… si aeruuu… pentru care renunt la caldura patului si la perna mea care ma tot cheama…… e!!! toate astea sant ceva deosebit!!! Si va veni si mai si….stiu eu…
Apr 28, 2015 @ 11:12:57
Intâlnirea mea cu gradina este în general cam dureroasă dar, aproape de fiecare dată, peste noianul de amărăciune provocată de “imi pare rău că nu pot sau nu știu mai mult” vine un zvâc de bucurie dat de o nouă apariție ca de exemplu astăzi:
mă duceam la “bietele” 10 fire de castravețí din micul meu solar să le pun sfoară să aibă pe ce se cățăra pt. că le-au apărut cârceii și ei mi-au arătat rodul de la subțiori. Castraveti minusculi pe fiecare fir cel putin 2. Nu mi-a venit să cred.
Am iesit afară sărind într-un picior și m-am oprit brusc din avânt pentru că am auzit pt. prima oară pe anul acesta cantecul cucului.
Pupăza am auzit-o mai demult.
Grădina te ajută să-ți fie mai ușoară trecerea prin viață. Repeți împreună cu ea, în fiecare an, nașterea, creșterea, triumful, decăderea și preschimbarea în țărână din care …