In gradinuta mea de la job, au aterizat niste “oameni harnici” care lucrau la apartamentul vecin si care trebuiau sa ne ajute sa scapam de gramada de crengi si resturi care zacea de ceva vreme intr-un colt al gradinutei. Asa de harnici au fost ca mi-au smuls si aruncat tufele de macris, rozmarinul si lavanda. Singurul supravietuitor al harniciei lor a fost leusteanul, care a suferit doar o tavaleala zdravana sub niste saci cu moloz. Am reusit sa salvez niste frunze pe care le-am adus acasa.
Va spun drept ca nu sunt prea mare fan leustean, de fapt chiar nici nu-mi place. Dar l-am luat totusi acasa. Am presupus ca as putea face din el pesto, la urma urmei, daca din tot felul de plante se poate face pesto, de ce nu s-ar putea face si din leustean.
Am curatat doar frunzele de pe tije, am pus putin ulei, sare, o mana de nuci si doua fire de usturoi verde si le-am bagat in robot.

A iesit o pasta atat de verdeeeee

si atat de delicioasa, incat a devenit pe loc ingredient de baza in farfuria mea cu cina

Pentru cineva caruia ii place leusteanul, acest pesto este punctul culminant al folosirii leusteanului.
Daca mie, care nu-mi place leusteanul, si chiar si sotului din doatare, care nici el nu suporta leusteanul, ne-a placut atat de mult acest pesto, cred ca iubitorii de leustean il vor adora.