Gofre cu dovleac

Tot din ciclul dovleci, ca deh, colectia mea are cateva exemplare, chair daca nu cate as fi vrut pentru ca multe specii au sucombat pe parcurs, va prezint un altul si o reteta. Aseara ma apuc de scos seminte dintr-un dovlecel, credeam eu. Asa arata asta vara, si fiind singurul, ca dupa cum v-am mai spus, tufele mele de dovleci au binevoit sa faca doar cate un exemplar, l-am pastrat de samanta si l-am lasat sa se coaca.

dovleac5

Apoi s-a copt si l-am cules

in vrej

L-am adus la mine in balcon sa-i iau semintele dar intre timp s-a mai copt putin

dovleac

Acum dupa ce i-am scos semintele il suspectez a fi ceva dovleac mai ciudat, poate chiar din acela cu seminte fara coaja, ca aratau ciudat semintele cand le-am scos. Acum astept sa se usuce sa vad rezultatul.

Oricum, aia mica zice ca vrea dovleac copt, minune mare, asa ca il pun la copt. Nefiind un dovleac clasic de copt, se asemana la gust cu cel spaghetti, adica fara gust 🙂 asa ca a luat doua imbucaturi si s-a saturat. Asa zice ea cand nu-i place ceva.

Si ca sa nu arunc materie prima buna, am zis sa-l folosesc cumva. Asa ca l-am transformat in gofre. Dovleacul copt, cam o cana jumatate, l-am pasat bine si l-am amestecat cu 5 lingurite de zahar si una de scortisoara.

cu zahar

Apoi am adaugat doua oua si un iaurt de 140 gr

oua si iaurt

Si 5 linguri cu varf de faina si o jumatate de praf de copt

cu faina

A iesit un aluat grosut

aluat

pe care l-am copt in aparatul de gofre

la copt

Banuiesc ca merge si la alt fel de aparat sau chiar in tigaie. Au iesit 8 bucati dar pana sa le fac poza au inceput sa dispara. Foarte bune si pufoase.

gofre

Si uite asa mancaram si dovleacul asta, de fapt doar jumatate, mai am o jumatate pe care trebuie sa ma gandesc cum o voi folosi.