GreenZoneLife

La fel ca anul trecut, si anul asta ploaia s-a pornit fix cand sunt infloriti salcamii. Dar anul asta bunicii au cules destul si pentru noi. Asa ca mi-am bagat nasucul in plasa cu flori si m-am lafait :). Ei le culeg sa le usuce pentru ceai la iarna, eu insa le folosesc pentru niste delicatesuri 🙂

Pentru uscat merg orice flori, pentru nevoile mele le-am ales pe cele mai frumoase. Se aleg doar petalele albe.

Si in functie de cata rabdare aveti veti obtine cantitatea care scrie in reteta sau doar o parte din ea 🙂

Reteta pentru dulceata de flori de salcam necesita 200 gr petale, eu am reusit doar 100 din care 20 le-am folosit la clatite. Da, clatite cu flori de salcam, o delicatese care imi place sa o fac in fiecare primavara, cand reusesc sa culeg salcam, bineinteles. Anul asta nefiind foarte mult, m-am rezumat doar la cateva 🙂

Se face clasicul aluat de clatite (faina, oua, lapte si zahar) in care se adauga flori de salcam.

Aroma lor va fi subtila, usor aducand a miere parfumata si dulceaga, de aceea eventual puteti folosi o cantitate mai mica de zahar decat de obicei. Coaceti clatite micute, altfel nu le veti putea intoarce.

Din florile ramase am facut si un borcanel de dulceata, miere, cum ii spuneau bunicii. Reteta origina era 200 gr petale, 1 kg zahar si 500 ml apa si 4 gr sare de lamaie. Eu am avut doar 80 gr petale ramase, asa ca am pus 400 gr zahar si 200 ml apa din care am facut un sirop gros. Cand a inceput sa se lege am adaugat florile, l-am mai lasat putin ai am pus si putina sare de lamaie apoi l-am pus la borcan. A iesit un borcanel de 500 gr.

Daca nu aveti destule flori, nu fiti stricti, faceti pur si simplu un sirop de zahar 1 parte apa la 2 parti zahar si puneti florile, nu e neaparat nevoie sa fie atat de plin de flori. Astfel puteti obtine si o cantitate mai mare.

Cand am ajuns azi acasa de la job am gasit o frumusete de asta scuturata toata pe jos

Am cules fiecare petaluta si apoi mi-am luat inima in dinti si am cules tot ce era inflorit

Au fost 6 flori: 3 mai mici ca cel de sus, Rose de Rescht si inca 3 cu petale mai mari de la Sachsengruss. Damascenele nu m-au fericit inca.

Am purces astfel la facut dulceata :). Avand in vedere cantitatea impresionanta de petale 🙂 nu m-am mai deranjat sa le decupez partile albe (asa cum scrie in reteta originala) si nici nu le-am mai frecat cu sare de lamaie. Am fiert 400 gr zahar cu 200 ml apa si 1/2 lingurita sare de lamaie si cand s-a ingrosat am rasturnat petalele peste sirop. Le-am mai fiert putin si le-am pus la borcan. A iesit un borcanel de 400 gr.

Dupa cum v-am spus ca o sa fac, am si facut 🙂 zahar aromat cu toporasi. Am gasit un pumn de flori in gradina mamei si le-am cules. Doar ata imi trebuia pentru aceasta reteta, un pumn de flori. Am ales petalele apoi le-am pus in robot cu o cana de zahar (300 gr) si am dat drumul cateva secunde. Am oprit si am amestecat putin, i-am dat iar drumul cateva secunde si gata. In aceasta faza e destul de umed amestecul. Asa ca l-am pus pe niste hartie de copt in tava mare de la aragaz.

Am dat drumul la cuptor cateva minute doar cat sa se incalzeasca bine, nu sa se infierbante, am oprit apoi focul si am pus tava cu zaharul in cuptorul cald pana cand s-a racit, suficient cat sa se usuce amestecul.

Se vor forma mototoale care se zdrobesc usor cu mana, sau puteti sa-l puneti din nou la robot, eu le-am sfaramat cu mana. Am pus zaharul, care nu doar ca arata super dar miroase divin, intr-un borcan cu inchidere ermetica si borcanul in dulap la intuneric.

In timp culoare se va estompa, sa speram ca nu si aroma. Nu mai dau eu banii pe zahar vanilat. Apropo, daca vreti zahar vanilat, repetati procedeul de mai sus dar cu o pastaie de vanilie in loc de petale de toporasi. Probabil ca nu va fi necesar sa-l mai si uscati, pastaia nefiind la fel de umeda. Se foloseste toata pastaia 🙂

De mult aveam eu in plan sa fac dulceata asta insa niciodata nu am avut destui la mama in gradina incat sa fac incercarea. Insa acum am gasit in gradina din spatele blocului de la servici destui cat sa pun de putina dulceata. E un loc paraginit pe care se pare ca toporasii l-au acaparat in aceasta primavara ca era totul mov.

Am cules aproximativ 100 de grame de flori

Le-am curatat apoi de particica verde de la coditia si am pastrat doar petalele si am ramas doar cu 50 grame. Apoi le-am frecat usor cu o lingurita de sare de lamaie si le-am lasat sa stea asa pana am facut siropul de zahar.

Am pus la fiert 500 ml apa cu 500 grame zahar si le-am fiert pana au inceput sa se lege. Am amestecat apoi petalele de toporasi in sirop si le-am mai fiert putin apoi le-am pus in doua borcanase de 300 gr.

Pana le-am terminat de curatat si fert a mirosit superb in toata casa. Acum am in plan sa mai culeg cateva sa fac si zahar aromat. La ala nu am nevoie decat de cateva flori, cam o mana, atatea sper sa mai gasesc. As mai fi facut si niste sirop, dar nu mai am materie prima.

Se pot si usca florile pentru ceai sau zaharisi pentru a decora parjituri. Asa ca daca aveti prin gradina si va lasa sufletul dati fuga si faceti o dulceata 🙂 daca nu, la padure la cules ca merita.

Acuma eu nu stiu ce sa zic, sfaturi de mare gradinar nu pot da, insa am gasit usturoiul si am zis sa-i fac o poza. Asa de comparatie sa vedeti si voi, nu doar sa ma credeti pe cuvant :). Mie mi se pare ca mai bine mi-ar fi sa-l cresc din baibi, cel putin comparat cu cel crescut din catei in solul argilos din gradina bunicilor.

P.S. La cererea publicului sedinta foto nud 🙂