Din cand in cand ne pornim la plimbare la salina, e aproape, 30 km, si uneori am senzatia ca mergem cam rar. Azi am dat iar o fuga. Pe vremuri mergeai cateva sute de metrii printr-un tunel semiluminat, apoi coborai in salina, 13 etaje, pe niste trepte de lemn pline de sare pe care alunecai in toate directiile. Ajuns jos stateai pe unde apucai, pe sare mai ales, si nu prea aveai mare lucru de facut, fiind si cam intuneric, doar ceva lumina slaba mai scotea locul din bezna.
Acum insa, de cativa ani, s-au modernizat, si de atunci mergem si noi mai des, mai ales ca acum cu copilul dupa noi nu ar fi fost tocmai distrativ sa cobori 13 etaje cu pruncu in brate 🙂 Acum au o intrare noua, mergi doar cativa metrii prin tunel, luminat frumos, si cobori cu liftul. Singurul impediment acum e ca mai tot timpul e plin de lume. Au instalat un loc de joaca pentru copii, au amenajat un amfiteatru, au montat o gondola, loc de jucat ping-pong, bowling, minigolf. Lacul fomat la baza putului este acum amenajat pentru plimbari cu barca. Intr-un cuvant locul a fost modernizat dar a devenit in acelasi timp si o chestie comerciala. Oricum, beneficiile sarii raman si vom profita cat putem de ele.
Tunelul de la intrare
Depuneri de sare pe peretii tunelului
Un drob de sare transparent expus frumos intr-o mica spartura in peretele tunelului
Sala mare si liftul
Gondola
Putul de evacuare vazut de jos in sus
Bulele luminate de la debarcaderul de pe lac
Turturi de sare
Si depuneri noi de sare care s-au format ca urmare e evaporarii apei sarate din aer
Totul e foarte umed si acoperit cu o pelicula de sare, temperatura undeva la 12-14 grade, insa locul e spectaculos, atat prin dimensiuni cat si prin noua amenajare.
Va invit daca sunteti in zona sa faceti o vizita.