GreenZoneLife

Am plantat in primavara mai multe feluri de dovleci in gradina bunicilor. Unii au rasarit, altii mai putin, iar din cei care au rasarit doar unii au facut si fructe. Astfel, din doua tufe marete de dovleci spaghetti am obtinut doi dovleci, cate unul pe fiecare tufa, sa nu fie cu suparare. Bun si asa decat deloc, macar am seminte pentru la anu 🙂

Asa ca aseara ma apuca pofta de dovleci 🙂 Cum zilele trecute am facut dovleac copt am zis sa-l vad acum pe domnul spaghetti ce poate. L-am taiat frumusel in doua, am scos semintele si le-am pus deoparte pentru la anu

apoi l-am copt 20 minute le microunde ca nu prea aveam chef sa stau ore dupa el in cuptor

am luat o furculita si am purces la extragerea spaghetelor

Eu credeam ca furculita il face sa se transforme in spaghete, dar nu, asa e textura lui, deci puteam la fel de bine sa scot miezul si cu lingura ca tot spaghete erau.

Le-am rasfirat putin si le-am adaugat niste branza de capra

Nu au fost rele, insa cred ca au nevoie de mult mai mult decat niste branza ca sa fie cu adevarat placute aceste spaghete vegetale.

In primul rand sunt cam zemoase, deci cred ca dupa ce sunt extrase din dovleac ar mai trebui prajite cumva pentru a reduce umezeala. Apoi gustul meu imi spunea ca e nevoie de ceva condimentat langa ele. Sau cred ca o optiune mai buna ar fi sa fie folosit in placinte, ca umplutura. Mai am unul, asa ca nu am prea multe optiuni 🙂 Sugestii?

Cum chutney-ul de dovlecei a fost un succes, pentru mine :), am zis sa incerc si cel de gogonele. Cum am primit in weekend gognele de acasa si nu dadeau semne ca ar vrea sa se coaca prea curand le-am pus gand rau, de fapt s-a dovedit a fi gand bun :). Au ajuns in oala impreuna cu alte bunatati.

Normal ca nu am respectat reteta, nu aveam cum 🙂 Astfel, am tocat gogonele, cam un castron mare, 3 cepe mari, 5 mere si le-am pus la fiert cu 3 linguri de zahar, 300 ml vin alb, putin otet balsamic, sare, un praf de ghimbir pudra si o lingurita de nucsoara. Le-am fiert cam o ora si jumatate la foc mic. Delicios 🙂

Recolta mea de sfecla pe anul acesta se rezuma la vreo 10 bilute cat mingile de ping-pong. Dar tot e buna decat nimic. Am cules-o si am adus-o acasa. Am spalat-o bine si am pus-o la fiert vreo 15 minute. Apoi am turnat apa rece peste ea si am curatat-o de piele cu mana direct in apa. Asa se curata cel mai usor si nici nu te patezi pe degete. Apoi am taiat-o in doua sau patru, in functie de cat era de mare, am pus-o intr-un borcanel, am presarat un praf de sare, niste chimin si apoi am turnat peste niste otet balsamic. Am lasat-o asa vreo trei zile la frigider si apoi am papat-o. Super buna.

Asta a fost toata 🙂

Cu ultimii dovlecei ramasi, bine ca am apucat sa-i culeg ca nu cred ca ar fi supravietuit frigului, am facut un Chutney. Imi doream de prea multa vreme sa incerc asa ceva dar parca n-am avut curaj sa amestec ingredientele. Reteta dupa care m-am orientat este asa: 2 cepe mari, 4 rosii portivite, coapte bine, 3-4 dovlecei potriviti, 2 mere acrisoare, 250 gr zahar, 300 ml otet de vin alb, 2 lingurite piper alb si negru, 1 lingurita boabe de mustar, 3 lingurite ghimbir ras, 4 catei de usturoi. Se toaca toate si pun la fiert la foc mic vreo doua ore pana capata consistenta. Se pun in borcane sterilizate, se consuma dupa 2-3 saptamani.

Eu am pus doar jumatate din cantitatea de zahar, in loc de otet am pus vin alb si un gat de otet balsamic, am sarit mustarul, piper am pus doar un varf de cutit, iar ghimbir proaspat n-am avut asa ca am pus un varf de cutit de ghimbir praf.

A iesit o bunatate, poate putin prea dulce totusi pentru gustul meu, chiar daca am pus doar jumatate din zaharul din reteta. Probabil a compensat vinul cu care am inlocuit otetul. Oricum, in combinatie cu altceva (branza, paine, orez) se pierde putin din dulceata. Verdict: delicios 🙂

Atat mi-a iesit din cantitatile de mai sus, da zau daca-l apuca alea doua saptamani, deja am luat borcanelul mic la servici.

Si daca rosioarele galbene si-au facut de cap in gradina mamei, am zis sa incerc si eu ceva mai altfel. Asa ca am ales si spalat rosiile cherry galbene, care rodesc necontenit (mii de multumiri din nou Andreea), si m-am pus pe facut ketch-up. Sotiorul din dotare era foarte contrariat ce dulceata mai fac, ca nu mirosea deloc a dulceata chestia galbena de bolborosea in oala de pe foc. Fac ketch-up, zic. Cum? ca ala de fierbe e galben. I-am expicat ca e din rosii galbene si de aia e asa, dar a durat ceva pana sa-l lamuresc 🙂

Nu a iesit foarte mult pentru ca l-am strecurat si de coji si de seminte, insa arata super si are un gust divin 🙂 mai ca-ti vine sa zici ca e dulceata.