Am vorbit in cateva randuri despre roscove. Atunci eu ma refeream la Ceratonia siliqua, insa printre comentarii lumea vorbea despre niste pastai dintr-un copac care creste pe la noi. Am cautat si am aflat. Acel copac se numeste popular tot roscov sau gladita, insa numele lui latin difera – Gleditsia triacanthos. Si chiar are pastai comestibile si dulci, la fel ca si Ceratonia siliqua.
In toamna, am trecut intamplator pe sub un asemenea copac, o gladita, si de curiozitate am luat niste pastai, pe care le-am pus la uscat si am uitat de ele 😛 Facand ordine printre seminte am dat de ele si mi-a adus aminte discutia.
Cautand informatii despre ele am aflat ca se poate manca pulpa pastaii cat aceasta este inca cruda, fiind foarte dulce. Din pacate eu le gasisem cazute pe jos, aproape uscate, asa ca nu m-am incumetat sa le gust.
Semintele sunt foarte asemanatoare cu cele de roscov.
Planta este una foarte spinoasa, folosita in special la garduri de imprejmuire, avand o crestere repida si formand o bariera aproape imposibil de trecut. Lasat netuns, poate deveni un arbore destul de mare.
Oricum, voi incerca sa seman si cateva dintre aceste seminte 🙂
Greenzonelife 
Jan 06, 2015 @ 22:16:36
este si un arbore foarte melifer, dand o miere galbuie si foarte dulce.
Jan 06, 2015 @ 22:40:34
Da, e adevarat, e si arbore melifer 🙂
Jan 07, 2015 @ 13:20:13
In martie pun gard viu cu gladita. Cautind informatii, am sapat pe net, si am gasit cateva lucruri interesante:
– Gleditsia triacanthos si Ceratonia siliqua fac parte din aceeasi familie: Fabaceae [http://en.wikipedia.org/wiki/Fabaceae], in care intra si fasolea.
– boabele uscate poti sa le faci praf si sa le folosesti pe post de cafea.
– ideale pentru hrana la animale
– poti face si bere
Jan 07, 2015 @ 13:26:37
Se pare ca e o planta, de fapt un copac, cu multe beneficii 🙂 Spor la plantat!
Jan 07, 2015 @ 14:18:17
Green, astea sunt roscovele de care spuneam eu ca am mancat in copilarie; erau copacii batrani departe de comuna noastra, la hotar, adica acolo unde aveam pamant si semanam cereale. Pe langa drum erau roscovi. Noi asa le spuneam si sugeam crema aia din pastaiile coapte, dar nu uscate.
Credeam ca de asta spui cand ai postat despre roscovi. Probabil ca sunt specii inrudite.
La multi ani!
Jan 07, 2015 @ 14:28:07
Vezi ca pana la urma le-am dat de capat 🙂 Uite aici https://greenzonelife.wordpress.com/2014/05/26/ghici-6/ cum arata pastaile roscovului de care vorbeam eu.
Jan 07, 2015 @ 14:35:08
Si tot din alea se face si pudra de roscove ce se gaseste in comert ca substituent de cacao.
Jan 07, 2015 @ 15:00:07
Am incercat recent pudra de roscov si e grozav de buna. Din semintele tale au rasarit plantute ?
Jan 07, 2015 @ 15:02:44
Da, da https://greenzonelife.wordpress.com/2014/10/08/pepiniera-de-roscovi/ 🙂
Jan 07, 2015 @ 16:46:42
In copilarie consumam cu placere seva din pastaile de gladita. Le spuneam postaica.
Gladita este un arbore alohton. Vine din America. Este mult mai putin raspandit decat varul sau, salcamul.
Jan 07, 2015 @ 19:11:26
Nu sunt prea multi pe la noi, cel putin eu nu am vazut decat unul pana acum la noi in oras 🙂 si nici nu am stiut ca pastaile sunt comestibile, pana acum.
Jan 13, 2015 @ 11:39:49
Și noi mâncam roșcove când eram copii. Așa le ziceam, roșcove. Acum aflu că sunt, de fapt, glădiță. 🙂
Astă-toamnă am adunat și eu câteva păstăi. Văzând acum pepiniera ta, mă gândesc să semăn și eu semințele. (Că tot e iarnă și activitatea grădinărească e în așteptare…)
Jan 13, 2015 @ 12:37:05
Da pepiniera mea de roscove nu de gladita, urmeaza sa seman si eu si gladita 🙂